După expirarea perioadei specificate, persoanelor autorizate pentru pescuitul sportiv şi de amator, se va permite pescuitul scrumbiei cu folosirea sculelor permise pentru pescuitul sportiv şi de amator.

 Beneficiarilor de cote pentru pescuitul industrial/comercial în f. Nistru inferior (deţinători ai autorizaţiei de atribuire a cotei pentru pescuitul industrial/comercial), se va permite pescuitul scrumbiei cu folosirea a cel mult una plasă plutitoare (cu dimensiunile ochiului de ø32x32mm sau ø36x36mm), pentru fiecare cotă atribuită pentru pescuitul industrial/comercial. La pescuitul scrumbiei se va interzice instalarea şi folosirea plaselor (avelor) fixe.

 În aceste două zile s-a lucrat în comun cu Partea română, îndeosebi cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii al României care este responsabil de protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în rîul Prut şi în lacul de acumulare Costeşti-Stînca.

 În rezultatul tratativelor duse cu Partea română, s-a convenit întărirea cooperării reciproc avantajoase şi echitabile în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în rîul Prut şi în lacul de acumulare Costeşti-Stînca, bazîndu-se pe scopurile şi principiile dezvoltării durabile, prin:

 1. Creşterea capacităţii administrative şi operaţionale a celor două state pentru monitorizarea şi controlul pescuitului în habitatele piscicole naturale de interes comun în scopul prevenirii şi combaterii braconajului piscicol. În acest sens se vor întreprinde următoarele:

• acţiuni comune de control şi supraveghere;
• schimb reciproc de informaţii privind braconajul piscicol.

 2. Activităţi comune a celor două state pentru evaluarea stării actuale a resurselor acvatice vii din rîul Prut şi lacul de acumulare Costeşti-Stînca conform Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în rîul Prut şi în lacul de acumulare Costeşti-Stînca, semnat la 1 august 2003 la Costeşti-Stînca, prin:

• efectuarea determinărilor ştiinţifice cantitative şi calitative în vederea stabilirii stării actuale a resurselor acvatice vii;
• schimb de informaţii privind determinările făcute în acest sens de către cele 2 state;
• precizarea metodelor de evaluare ştiinţifice folosite privind finalitatea studiilor ştiinţifice;
• stabilirea unui program comun pentru efectuarea unor determinări ştiinţifice a stării resurselor acvatice vii din zonele de interes comun;
• armonizarea legislaţiilor naţionale privind prohibiţia anuală a pescuitului
• în zonele de interes comun.

 3. Identificarea nevoilor de investiţii comune pentru:

• popularea anuală a rîului Prut şi lacul de acumulare Costeşti-Stînca cu specii valoroase specifice habitatelor piscicole respective;
• construcţia unui centru de reproducere artificială a speciilor valoroase de peşti, pentru repopularea de susţinere şi conservarea diversităţii resurselor piscicole din rîul Prut şi lacul de acumulare Costeşti-Stînca.

 4. Acţiuni comune pentru dezvoltarea durabilă a acestor zone şi păstrarea echilibrului ecosistemelor acvatice.

 Toate măsurile propuse de către şeful Serviciului Piscicol, în premieră au fost incluse şi semnate în Protocolul sesiunii a VI-a a Comisiei mixte şi urmează a fi realizate de către părţi.

  2) În bazinul fluviului Nistru, timp de 90 zile, de la 15 aprilie pînă la 13 iulie inclusiv:

    Prin derogare de la regula generală, se permite pescuitul scrumbiei, excepţia perioade de 10 zile în timpul migraţiei în masă.

    Această perioadă se va stabili de către Serviciul Piscicol de comun acord cu organele de resort din Ucraina şi va fi plasată în prealabil pe paginile web ale Ministerului Mediului şi Serviciului Piscicol şi în alte surse mass-media.

  3) În obiectivele acvatice piscicole, altele decît cele atribuite pentru activităţi în domeniul pisciculturii, de la 15 aprilie pînă la 13 iulie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

  4) În lacul de acumulare Cuciurgan, de la 25 martie până la 31 mai.

Ne cătînd la faptul că pe masa procurorilor se află deja mai multe sesizări despre încălcarea flagrantă a legislaţiei de mediu a Republicii Moldova de către întreprinderea SRL „Romirdo”, aceasta continuă să excaveze ilegal nisip şi prundiş din albia fl. Nistru, dînd dovadă de faptul că pentru conducătorul acestei întreprinderi nu există lege.

În martie curent, Serviciului Piscicol a fost informat despre pieirea în masă a peştilor în suprafeţele inundate în an.2010, din preajma r. Prut (r-nul Cantemir).

În scopul evidenţei calitative şi cantitative a peştilor pieriţi, în data de 28 martie 2012, de către colaboratorii Serviciului Piscicol s-a efectuat o deplasare în zonele care au fost supuse inundaţiilor. La faţa locului s-a stabilit, că pentru determinarea mai exactă a cauzei pieirii în masă a peştilor în canalele şi bălţile formate după viiturile puternice din an.2010, este necesară verificarea mai multor suprafeţe de apă.

arată mai mult...

Al doilea punct de evidenţă a fost o baltă de o lungime de 1200 m, lăţime 650 m, suprafaţa 780000 m2 , adâncime medie 1,2 metri. Bazinul este amplasat la 100 m de albia rîului Prut, în preajma s.Ghioltosu (r-nul Cantemir), coordonate: Latitudine 46° 11'48.32"С/Longitudine 28° 07'32.53"В). În total, s-au calculat 462 exmp. peşti cu greutatea totală de 96 kg (greutate medie 0,209 kg). Speciile evidenţiate Crap, Somn, Sânger, Şalău şi Biban.

Punctul 3 de evidenţă a fost un bazin acvatic amplasat în preajma or.Cantemir (600 m. de or.Cantemir), coordonate: Latitudine 46° 16'54.15"С/Longitudine 28° 10'48.83"В, lungime 866 m, lăţime 204 m, adîncimi cuprinse între 0,3–1,3 metri. Cantitatea calculată de peşte pierit este de 63680 exmp. Greutatea totală este de 12226 kg, reieşind din greutatea medie a unui exemplar de 0,192 kg. Speciile evidenţiate Crap, Cosaş, Somn, Sânger, Şalău şi Biban.

Punctul 4 de evidenţă a fost bazinul acvatic din preajma s.Stoianovca r-nul Cantemir, coordonate: Latitudine 46°15'39.67"С /Longitudine 28° 8'19.41"В, suprafaţa bazinului 22750 m2. Speciile pierite evidenţiate Crap, Cosaş, Somn, Sânger, Şalău,Biban şi Caras.

Cauza pieirii peştelui în suprafeţele şi canalele de apă în preajma r.Prut, raza raionului Cantemir, este asfixia (cantitatea redusă de oxigen). În rezultatul temperaturilor extrem de scăzute în iarna precedentă, pe toate bazinele acvatice s-a stabilit o grosime a gheţii care varia în limitele 30-40 cm. Ca urmare, iernarea şi supraveţuirea peştelui a fost practic imposibilă, deoarece grosimea apei în aceste bălţi şi canale era de 30-60 cm şi grosimea gheţii de 30-40 cm, condiţii în care asfixia peştelui este inevitabilă.

Menţionăm, că orice intervenţie în albiile acestor rîuri de importanţă Europeană au urmări grave pentru ecosistemul bazinelor acvatice naturale şi anume: distrugerea boiştilor pentru depunerea icrelor speciilor de peşti, colmatarea gropilor pentru iernatul peştelui, degradarea albiilor obiectivelor acvatice, majorarea turbidităţii apei, scăderea capacităţii de filtrare a apei, micşorarea transparenţei apei, pieirea organismelor furajere şi în special a celor bentonice, punerea în pericol cu efect întârziat a construcţiilor hidrotehnice existente pe râu/fluviu din motivul substituirii straturilor solide ale albiilor, eroziuni ale malurilor râurilor e.t.c.

Printre cele mai importante organizaţii care au comis astfel de încălcări, Serviciul Piscicol menţionează Î.S.”Portul fluvial Ungheni”, S.R.L. “Navatur Service”, care pe parcursul anilor 2008 – 2011 prin acţiunile şi activităţile ilegale au cauzat prejudiciu resurselor piscicole în sumă de peste 831658 lei.

Reieşind din faptul, că acţiunile conducătorilor acestor întreprinderi conţin fapte prevăzute de Codul Penal al Republicii Moldova, la 20.12.2010 prin demersul nr. 01/531 a sesizat Procuratura Generală a Republicii Moldova care a pornit două cauze penale conform indicilor infracţiunii prevăzute de al.1 art. 328, 329 al.2 lit. (b) şi art. 241 al. 2 lit. (f) Cod Penal. Aceste cauze penale se află în procedură la Direcţia Generală Urmărire Penală a CCCEC.

Necătînd la faptul, că ancheta penală se află în proces de derulare, conducerea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” sub pretextul menţinerii şenalului navigabil continuie intenţionat lucrările de extragere a nisipului din albia r. Prut şi fl. Nistru. Dintre cele mai recente cazuri care au fost depistate de către Serviciul Piscicol, au avut loc la data de 25 iunie pe r. Prut în r-nul Ungheni, la data de 25 iunie 2011 pe r. Prut în amonte de podul peste rîu, Cahul – Oancea şi la data de 09..09.2011 pe fl. Nistru în preajma s. Bursuc, r-nul Floreşti unde tehnica fluvială specială a Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” efectuau lucrări şi extrăgeau nisip fără acordul autorităţii de mediu în conformitate cu cerinţele art. 38 al. 1 pct. (h) al Legii nr. 149-XVI din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, care prevede, că este interzis efectuarea fără avizul Expertizei Ecologice de Stat a lucrărilor de adîncire a albiilor pentru menţinerea şenalului navigabil.

Materialele pe aceste cazuri au fost expediate la CCCEC.

Un alt compartiment la care serviciul Piscicol ţine să vă informeze este şi activitatea unor agenţi economici care efectuează lucrări în obiectivele acvatice naturale şi în zonele aferente.

Un rol aparte aici î-l au lucrările de la Portul internaţional liber Giurgiuleşti, care fără îndoială are o importanţă strategică pentru Republica Moldova şi îndeosebi pentru economia ţării noastre.

Este cunoscut faptul, că orice construcţie a unui asemenea port are şi un aspect negativ asupra mediului, îndeosebi a resurselor biologice acvatice din zonă.

În acest scop conform prevederilor legislaţiei în vigoare sunt stabilite cerinţe faţă de proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor care pot afecta starea bazinelor acvatice piscicole naturale, unde este prevăzut expres, că la efectuarea acestor lucrări, agenţii economici sunt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice, să asigure condiţii de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi a altor organisme acvatice. Acestea sunt nişte reguli care sunt prevăzute şi în legislaţia Uniunii Europene.

Actualmente, instanţele de judecată şi procuratura Republicii Moldova, care a fost sesizată de Serviciul Piscicol, urmează să primească decizii în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

Spre regret, necătând la faptul că problema ce ţine de activitatea de extragere a nisipului şi prundişului din albia râului Prut şi fluviului Nistru are o istorie destul de îndelungată, procedura de autorizare a acestor lucrări nu este bine determinată, iar acele prevederi ale legislaţiei care reglementează aceste activităţi de către agenţii economici cointeresaţi nu se respectă. Astfel pe parcursul ultimilor ani au fost depistate tot mai frecvent asemenea încălcări a legislaţiei ecologice, ca exemplu: la 05 octombrie 2010 de către angajaţii Serviciului Piscicol şi Inspecţiei Ecologice a raionului Ungheni sa depistat că Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” efectuau lucrări de extragere a nisipului din r. Prut lîngă debarcaderul „Semeni” urmare inspectării efectuate a fost întocmit Actul inspectării îndeplinirii cerinţelor privind protecţia mediului şi folosirea raţională a resurselor naturale nr.026747 şi procesul-verbal nr. 210367 cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în mărime de 400 u.c. în privinţa factorului de decizie a Î.S. „Portului Fluvial Ungheni” dl Veaceslav Sviridov, la 01 decembrie 2010 de către angajaţii Serviciului Piscicol s-a depistat că Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” efectua lucrări de excavare a nisipului şi prundişului din albia r. Prut în amonte 200 – 300 m. de podul Cahul-Oancea, fiind întocmit Actul nr. 024555 cu prescripţia de a fi sistate lucrările neautorizate.

De către întreprinderea „Navatur Service” SRL la 20 noiembrie 2010 au fost efectuate lucrări de excavare a prundişului şi nisipului din albia fl. Nistru, fiind cauzat prejudiciu resurselor biologice acvatice în valoare de 18252 lei, materialele pe cazul dat au fost expediate la CCCEC.

La 25 iunie curent în timpul desfăşurării expediţiei ecologice „Prut-2011” de către inspectorii Serviciului Piscicol şi alţi membri ai expediţiei s-a depistat că Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” continuau lucrările de excavare a nisipului şi prundişului din albia r. Prut lînga debarcaderul „Semeni” fiind întocmit Actul îndeplinirii cerinţelor privind protecţia mediului cu sistarea lucrărilor neautorizate, şi expedierea materialelor la CCCEC.

De către colaboratorii Serviciului Piscicol, sistematic sânt depistate încălcări ale prevederilor legislaţiei de mediu şi, astfel, necătînd la faptul, că la Direcţia Generală Urmărire Penală a CCCEC se află în procedură cauzele penale cu nr. 2010978192 şi nr. 2011978021, pornite în urma factorilor de decizie ai Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” de Procuratura Generală conform indicilor infracţiunii prevăzute de al.1 art. 328, 329 al.2 lit. (b) şi art. 241 al. 2 lit. (f) Cod Penal, Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” prelungeşte intenţionat efectuarea lucrărilor de extragere (dobîndire) a nisipului cît din albia rîului Prut atît şi din albia fluviului Nistru, pe care îl comercializează persoanelor fizice şi juridice. Dintre cele mai recente cazuri, au fost depistate la data de 06.09.2011 (r.Prut, în preajma punctului de trecere Cahul – Oancea) şi la data de 09.09.2011 (f.Nistru, în preajma s.Bursuc, r-nul Floreşti), unde Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”, fără acordul autorităţilor de mediu efectua lucrări de extragere a nisipului şi prundişului, materialele pe aceste cazuri au fost expediate la CCCEC.

În special ţinem să Vă informăm, că conform art. 38, alin.(1), pct.(h), al Legii nr.149 din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, care prevede, că este interzis efectuarea fără avizul Expertizei Ecologice de Stat a lucrărilor de adâncire a albiilor rîurilor pentru menţinerea nivelului navigabil, art. 41 al Legii nr.149 din 08.06.2006, care stabileşte cerinţele faţă de proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor care pot afecta starea obiectivelor acvatice piscicole, unde este prevăzut expres, că la proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea de lucrări în obiectivele acvatice piscicole şi în zonele aferente, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi în devizul de cheltuieli mijloace băneşti pentru reparaţia pagubelor cauzate resurselor biologice acvatice şi să efectueze măsuri de protecţie a acestor resurse, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migrare a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute acţiuni pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare. În următorul alin.(2), este stabilit, că dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, prin efectuarea unor alte lucrări în obiectivele acvatice piscicole (de adîncire, îndreptare a albiei, de amplasare a ducherilor, conductelor de gaze şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor biologice acvatice, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate să prevadă, în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului, efectuarea unor măsuri de reparaţie a pagubelor, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol.

O importanţă deosebită o are şi art.79, al Codului Apelor nr.1532-XII din 22.06.93, care indică că gospodărirea apelor de frontieră se efectuează în baza acordurilor interstatale şi convenţiilor internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este Parte.

Din alte prevederi ale legislaţiei în domeniu reglementării astfel de activităţi, menţionăm art.38 lit d) al Legii nr.149 din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, care stipulează, că este interzisă extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurile obiectivelor acvatice, aruncarea, în locurile de depunere a icrelor, în gropile de iernat şi în locurile de pescuit, a nămolului extras în timpul lucrărilor de adîncire, la fel, conform art.13, alin.(1), lit.f) al Legii Nr.440 din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor, este interzisă extragerea nisipului şi prundişului din albia minoră a rîului.

Analizând practica internaţională în domeniu, am constatat că în majoritatea ţărilor, efectuarea lucrărilor de extragere a nisipului şi prundişului din albiile obiectivelor acvatice naturale este strict reglementată sau interzisă.

În ultima perioadă de timp, în adresa Serviciului Piscicol, sânt înaintate tot mai multe cereri, în vederea coordonării lucrărilor de menţinere a şenalului navigabil, unde sunt indicate sectoarele în cadrul bazinelor acvatice naturale, care sânt selectate reieşind din calitatea înaltă a nisipului în albie, fapt care confirmă interesul economic al solicitanţilor.

Reieşind din cele menţionate şi luând în consideraţie importanţa problemei ce ţine de activităţile de extragere a nisipului şi prundişului din obiectivele acvatice piscicole naturale ale Republicii Moldova, solicit, ca membrii Consiliului Ihtiologic să-şi expună poziţia pe marginea acestei probleme şi să înaintăm propunerile către Dl. Ministru al Mediului şi altor factori de decizie din Republica Moldova, pentru a lua o poziţie fermă în acest domeniu.

Serviciul Piscicol

Ţin să menţionez, că SRL „Ramirdo” în persoana directorului Şalopa Iurie Petru, de o perioadă îndelungată (anii 2008–2012) îşi permite efectuarea lucrărilor neautorizate de extragere a nisipului şi prundişului din albia fl. Nistru sub pretextul aşa ziselor lucrări de adâncire pentru menţinerea căilor navigabile şi regularizare a cursului fluviului, coordonate cu instituţia publică „Căpitănia Portului Girgiuleşti”, însă de fapt din albia acestui bazin acvatic natural ilegal se dobîndeşte nisip şi prundiş prin ce flagrant şi intenţionat sunt ignorate prevederile art. 13 alin.(2) lit.(c) a Legii nr. 440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, art. 38 alin.(1), lit. d), h), ş) şi art. 41 alin.(1), (2) ale Legii nr. 149-XVI din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura, art. 6, al. 3 art.18 ale Legii nr. 851 din 29.05.1996, privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

În rezultatul controalelor efectuate de către Inspecţia Ecologică a raionului Criuleni la 09 decembrie 2011, Actul nr.043362, de către Serviciul Piscicol la 14.12.2011, Actul nr.10, conducerii SRL „Ramirdo” iau fost prescrise indicaţii pentru sistarea lucrărilor neautorizate de extragerea nisipului şi prundişului din albia fl. Nistru, pînă la coordonarea proiectului de execuţie cu organele centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului. Necătînd la faptul, că cauzele contravenţionale în prezent se examinează de Judecătoria raionului Criuleni, conducerea SRL „Ramirdo” ignorînd prevederile legislaţiei ecologice în vigoare îşi continue abuziv activitatea în acest bazin acvatic natural, căuzînd prejudiciu considerabil resurselor biologice acvatice, fapt confirmat în rezultatul verificărilor efectuate la 28 martie curent.

Adresările anterioare către reprezentanţii administraţiei publice locale Comisariatul de poliţie şi Procuratura raionului Criuleni, pentru a curma activitatea ilegală în bazinul fl. Nistru a acestei întreprinderi nu au adus nici un rezultat.

Reieşind din cele expuse, Serviciul Piscicol al Ministerului Mediului, la 29.03. 2012 a solicitat organele Procuraturii Generale să intervină prompt întru efectuarea cercetărilor prealabile pe marginea celor relatate cu primirea deciziei în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

 Pe parcursul expediției ,,Prut 2011”, de către inspectorii Serviciului Piscicol,s-a efectuat următoarele acțiuni:
* cu ajutorul sonarului ,,Humminbird PiranhaMAX20” au fost măsurate adîncimile a peste 250 de gropi de iernat a peștilor (cea mai adîncă fiind de 13 m, în regiunea or.Leova)localizate la rîndul său cu ajutorul aparatului GPS. Aceste date urmează a fi transpuse pe harta hidrografică a r.Prut.
* s-au stabilit adîncimile medii a albiei rîului Prut, pe diferite sectoare a acestuia: s.Badragii Noi (r-nul Edineț) – 1,5-1,9m; s.Costuleni (r-nul Ungheni) – 1,2-1,4m; s.Bărboieni (r-nul Nisporeni) – 3,5-4,0m; s.Pogănești (r-nul Hîncești) – 3,0-3,2m; s.Antonești (r-nul Cantemir) – 3,0-3,5m; s.Leca (r-nul Cantemir) – 2,6-2,9m; s.Zîrnești (r-nul Cahul) – 6,5-7,0m; or.Cahul – 2,5-3,2m; s.Vadul lui Isac (r-nul Cahul) – 3,7-4,2m; s.Colibași (r-nul Cahul) – 3,6-4,5m; s.Cîșlița Prut – 2,5-3,2m; în amonte de s.Giurgiulești – 4,0-4,5m; în regiunea podului de la Giurgiulești – 6,0 – 6,3m. E important să menționăm ca datele au fost fixate la un debit de evacuare de la Nodul Hidrotehnic Costești-Stînca de 46,0 m3/s. * s-au localizat cu ajutorul aparatului GPS, peste 40 de praguri pe r.Prut, cu predominare expresivă în regiunile nordice a r.Prut din limitele teritoriale ale Republicii Moldova (raioanele: Briceni, Edineț, Rîșcani, Glodeni). Este de remarcat faptul că au fost depistate praguri chiar și în raionul Cahul, în preajma s.Văleni.
* s-au localizat peste 24 de prize de apă (active și inactive).
 La confluiența rîului Camenca cu r.Prut, în regiunea s.Pruteni, r-nul Fălești, au fost depistate bancuri de puiet de Sînger, deasemenea s-au observat numeroase cazuri de saltare din apă a Sîngerului pe sectoarele r.Prut în aval de barajul Nodului Hidrotehnic Costești – Stînca. Toate acestea conduc spre idea de adeverire a ipotezei reproducerii naturale a Sîngerului în apele noastre. Reeșind din cele expuse, urmează de a efectua un pescuit de control complex pe sectoarele din aval de barajul Nodului Hidrotehnic Costești – Stînca, împreună cu cercetătorii științifici ai Institutului de Zoologie a Academiei de Științe a RM.
 Reeșind din observările efectuate pe parcursul expediției, putem menționa prevalarea puietului de somn, sînger, crap și avat în ihtiocenoza bazinului rîului Prut. Acestea sunt date preliminare, care urmează a fi confirmate prin efectuarea pescuiturilor de control și întocmirea actelor corespunzătoare.
 Este de menţionat şi faptul, că în urma inundaţiilor din anii precedenţi, terenurile acoperite de apă în raioanele Hînceşti, Nisporeni, Cantemir și în special bălţile inundabile a r. Prut din extravilanul s. Stoianovca -200 ha, s. Leca şi Antoneşti- 80 ha, s. Gheltosu şi Goteşti r-nul Cantemir - 250 ha, s-au transformat în bazine acvatice în care au fost observate mari cantităţi de puiet de peşte unde predomină specii valoroase (somn, crap, sînger, caras, avat).
 Au fost depistate și documentate 3 cazuri de extragere ilegală a nisipului şi prundişului din malurile şi albia r. Prut (s. Drepcăuţi, or. Lipcani r-nul Briceni, s. Semeni r-nul Ungheni (Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” continue neautorizat lucrările de extragere a nisipului necătînd la faptul că pentru încălcări similare este pornită cauza penală, care se află în procedură la CCCEC).  În stare ecologică alarmantă se află rîul Camenca din extravilanul satelor Călineşti şi Pruteni (r-nul Făleşti) pînă la confluiență cu r. Prut. În zonele de protecţie a acestui bazin acvatic, acumulatoarelor şi canalului de scurgere care se revarsă în rîu sunt amplasate stîne, albia rîului este practic un acumulator de gunoi şi deşeuri.
 La fel, într-o situaţie deplorabilă de distrugere totală a resurselor piscicole prin pescuitul neautorizat şi necontrolat se află bălţile Manta, perimetrul fostei întreprinderi piscicole „Cahul”, aflată în gestiunea Consiliului raional, care de fapt, în urma deteriorării digurilor de protecţie, perimetrul acvatic a acestei întreprinderi deja are legătură directă cu r. Prut şi apele lacului Manta – bazine acvatice piscicole naturale de Stat. La această situaţie s-a ajuns din motivul, că autorităţile publice locale facilitează orice pescuit în perimetrul acvatic gestionat, locuitorilor or. Cahul, satelor Crihana-Veche şi Paşcani, pe tot parcursul anului.
 Pe parcursul expediției, de către angajaţii Serviciului Piscicol, s-a întocmit un act de control privind extragerea ilegală a nisipului din albia r. Prut în perioada de prohibiţie, de către Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” în regiunea s. Semeni, r-nul Ungheni, cu expedierea materialelor la CCCEC. Au fost depistate şi documentate 8 contravenţii privind încălcarea regulilor de protecţie a resurselor piscicole, s-au aplicat amenzi în mărime de 6100 lei, suma prejudiciului cauzat resurselor piscicole, calculat şi aplicat persoanelor culpabile constituie 13 891 lei. La data de 28.06.2011 2 locuitori ai satului Slobozia Mare, r-nul Cahul, pescuiau cu impulsătorul electric pe r.Prut. La momentul reținerii aveau pescuit 25 bucăți de puiet de somn. În rezultatul acțiunilor sale, ei au adus un prejudiciu resurselor piscicole în sumă de 5060 lei. Ambilor contravenienți li s-au întocmit procese verbale, fiind sancționați administrativ sub formă de amendă, în sumă de 5000 lei, iar barca de lemn, impulsătorul electric, minciogul și acumulatorul au fost ridicate.

Lansarea expediţiei a avut loc Marți, în data de 24.05.2011, la orele 15.00, de la plaja Vadul-lui-Vodă cu participarea ministrului Mediului, dl Gh. Şalaru, şefului SHS dl Ilie Boian, alti reprezentanţi ai Ministerului Mediului.
 Pe parcursul Expediției ne-am confruntat cu mai multe greutăți, în special putem menționa, prezența pragurilor de la fundul albiei fluviului și prezența vegetației abundente la sectoarele Nistrului din Nordul Republicii, averselor de ploi torențiale. Necătînd la aceasta, am reușit să obținem date importante privind adîncimea gropilor de iernat a peștilor, care au fost măsurate cu ajutorul sonarului Humminbird PiranhaMAX20 şi localizate cu aparatul GPS.

• Timp de 90 de zile consecutive, de la 1 aprilie pînă la 30 iunie:


• în rîul Prut de la intersecţia lui cu frontiera de nord a Republicii Moldova cu Ucraina pînă la satul Teţcani;
• în lacul de acumulare Costeşti-Stînca;
• în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta;
• în fluviul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca;
• în lacul de acumulare Dubăsari;
• în fluviul Nistru pe sectorul de la barajul Centralei Hidroelectrice Dubăsari pînă la satul Palanca şi în braţul Turunciuc.


• În lacul de acumulare Cuciurgan, de la 25 martie pînă la 31 mai.


• În obiectivele acvatice piscicole, altele decît cele atribuite pentru activităţi în domeniul pisciculturii, de la 1 aprilie pînă la 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole.

După construirea Nodului Hidrotehnic Novodnestrovsc (Ucraina) şi darea în exploatare în 1981 s-a schimbat regimul termic şi hidrologic în fluviul Nistru pe sectorul s. Naslavcea – Camenca şi în acumulatorul Dubăsari. Oscilaţiile zilnice ale debitelor de apă şi a nivelului apei duce la golirea şi distrugerea boiştelor (locuri pentru depunerea icrelor). Astfel s-a modificat substanţial dinamica medie anuală a repartizării temperaturilor sezoniere a apei. În perioada de primăvară – vară, temperatura apei este mai scăzută, iar în perioada toamnă – iarnă, apa se răceşte cu mult mai încet. Maxima temperaturii de vară pe sectorul Naslavcea – Camenca s-a deplasat cu o lună (o lună şi jumătate în anii mai reci), de la mijlocul lui iulie la mijlocul lui august, dar şi maxima temperaturilor a ajuns cu 4 – 50 C mai scăzut. Este necesar de menționat, că în perioada viiturilor de primăvară mai îndelungate cu debit mare de apă, scăderea temperaturii apei se observă până la or. Bender. Regimul hidrologic în aval de barajul Novodnestrovsk a devenit extrem de instabil. Variaţiile diurne a nivelului de apă pot fi de 2 – 3 m îndeosebi în porţiunea 15 – 20km în aval de baraj. Oscilaţiile zilnice ale nivelului de apă cu o amplitudă mai atenuată de 0,2 – 0,5 m se observă până la or. Camenca. Micşorarea turbidităţii naturale a apei deversate din lacul de acumulare a influenţat negativ asupra transparenţei apei pe tot cursul în aval de lacul de liniştire, favorizând dezvoltarea intensivă a plantelor macro şi microfite în albia râului. Prin urmare pe sectorul medial al f. Nistru în ultimii 15 – 18 ani s-au schimbat considerabil condiţiile ecologice de vieţuire a hidrobionţilor. Temperatura mai ridicată a apei în perioada de iarnă provoacă dereglarea ritmurilor biologice ale hidrobionţilor. Au apărut modificări, îndeseobi distructive, nu numai în componenţa comunităţilor vegetale dar simultan şi în restul nivelurilor trofice, însă cel mai mult asupra faunei piscicole. S-au creat condiţii nefavorabile pentru reproducerea naturală care prin urmare au adus la modificări în dinamica şi componenţa cantitativă şi calitativă a faunei piscicole. Este necesar de menţionat, că în perioada 1959 – 1983, pe sectorul medial al f. Nistru se reproduceau peste 30 specii de peşti şi migrau anual în aval pentru îngrăşare în lacul Dubăsari peste 180 – 200 milioane alevini şi puiet de peşti. Resursele piscicole pe sectorul medial al f. Nistru în prezent s-au redus cu 94 %, iar migrarea puietului de pe boişti cu 84 %. În continuare se observă substituirea speciilor valoroase (cegă, mreană, şalău, plătică, crap, tarancă) cu alte specii adaptate la regimul termic creat, mai puţin valoroase (cleanul mic, cleanul, babuşca, roşioara, scobarul). Reieșind din cele expuse, Serviciul Piscicol, î-și expune în public îngrijorarea față de atitudinea administratorilor nodurilor hidrotehnice de pe fluviul Nistru și rîul Prut, care sunt obligați, ca în perioada de reproducere naturală a peștilor și a altor viețuitoare acvatice să mențină nivelul favorabil de apă pentru asigurarea desfășurării reproducerii naturale a populațiilor de pești.

La această măsură au participat: Ministrul Mediului Dl. Gheorghe Șalaru, Șeful Serviciului Piscicol Dl.Iurie Ursu, delagați din România în frunte cu Secretarul de Stat al Ministerului Mediului și Pădurilor dl. Dan Cârlan și reprezentanți ai autorităților administrației locale.

 Cercetările științifice și observațiile ihtiologice efectuate de către specialiștii din Republica Moldova, demonstrează, că în ultimii ani 20 ani, resursele piscicole și alte organisme acvatice în r.Prut și lacul de acumulare Stânca – Costești, devin tot mai reduse din punct de vedere cantitativ. Conform opiniilor, la acest fenomen contribuie un șir de factori precum ar fi pescuitul necontrolat, nedeclarat și nereglementat, distrugerea boiștilor și locurilor de hrană a peștilor, reducerea debitelor de apă în perioada de depunere a icrelor , braconajul piscicol, folosirea prizelor de alimentare cu apă fără instalații de protecție a peștelui, poluarea apei, aplicarea insuficientă a unor măsuri ameliorativ – piscicole precum ar fi popularea lacului de acumulare Stânca – Costești cu specii de pești în cantități necesare pentru restabilirea resurselor piscicole. La acest capitol “măsuri ameliorativ - piscicole” s-a constatat, că deși în anii 1980, Republica Moldova și România au înființat pepiniere pentru producerea puietului de pești, care urma să fie populat în lacul de acumulare Stânca – Costești cu scopul de a compensa dauna cauzată resurselor piscicole după edificarea barajului pe rîul Prut. Aceste pepiniere nu mai funcționează din anii 1990. Evident, că nici populările anuale nu mai sânt efectuate, pepinierile nu-și mai onorează obligațiunile de a contribui la restabilirea resurselor piscicole.

 Reieșind din cele menționate, și luând în considerație importanța ecologică și economică a resurselor piscicole din r.Prut și lacul de acumulare Stânca – Costești, Ministerul Mediului al Republicii Moldova, ținând cont de Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în r.Prut și în lacul de acumulare Stânca – Costești din 01.08.2003, propune următoarele:

• De stabilit componența Grupului mixt de lucru și de numit persoane responsabile din ambele părți pentru aplicarea prevederilor Acordului;
• Aplicarea unor măsuri ameliorativ – piscicole obligatorii, precum ar fi popularea lacului de acumulare Stânca – Costești cu specii de pești în structură și cantități care vor fi stabilite de către Părți;
• Elaborarea și aplicarea de programe comune de colaborare pentru protecția lși exploatarea resurselor piscicole;
• Menținerea constantă, pe cît posibil, a nivelului apei în lacul de acumulare Stânca – Costești și în aval de aceasta, în funcție de situația hidrologică și posibilitățile tehnice de regularizare a debitelor, pentru asigurarea condițiilor de reproducere naturală a peștelui;
• Formarea de echipe mixte din partea Republicii Moldova și Romania, care vor întreprinde acțiuni de inspecție și control comune pe ambele părți ale lacului de acumulare Stânca – Costești;
• Înființarea pepinierelor pentru producerea puietului de pește cu valoare economică și pe cale de dispariție, și popularea lacului de acumulare Stânca – Costești, pentru recuperarea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice în rezultatul construcției barajului Nodului Hidrotehnic Stânca – Costești de pe r.Prut.

 Издавна рыбная ловля являлась одним из самых популярных видов деятельности и отдыха некоторых граждан, в особенности, проживающих в районах рядом с реками и другими водоёмами. Но не все привыкли соблюдать Закон и вести себя в соответствии с принятыми нормами рыбной ловли. Этих граждан можно смело назвать браконьерами, которые совершенно не думают о том, что они оставят после себя потомкам. Именно с этими категориями граждан Служба Рыбоохраны ведёт постоянный, непрекращающийся и непримиримый бой всеми возможными средствами. А именно, согласно Закону № 149 от 08.06.2006 «О рыбном фонде, рыболовстве и рыбоводстве» и в соответствии со своими функциональными обязанностями, сотрудники Службы Рыбоохраны совместно с сотрудниками Внутренних Дел Республики Молдова и Пограничной Службой, на протяжении 2010 года, провели на реке Днестр – 450 рейдов, в результате которых были задержаны с поличным 631 браконьера. У них было изъято 3 электроудочки, 677 орудий ловли, 10 лодок. Все задержанные браконьеры были подвергнуты штрафам в сумме 211870 молдавских лей. Ущерб нанесённый рыбным запасам в результате браконьерства составил 175458 лей, из которых было взыскано 117640 молдавских лей. В правоохранительные органы были направлены 5 материалов для возбуждения уголовных дел.

 Хочется отметить, что по Днестру Служба Рыбоохраны Республики Молдова имеет 5 государственных инспекторов.

 Несмотря на малое количество инспекторов, Служба и впредь будет стоять на защите интересов страны и продолжит добиваться бережного отношения к рыбным запасам страны, способствуя сохранению и приумножению природных ресурсов р. Днестр и остальных натуральных водоёмов Республики Молдова.

 Видовой состав ихтиофауны реки представляет собой около 80 видов рыб, которые разделяются на 15 семейств (карповые, окунёвые, осетровые, сомовые, щуковые, сельдевые и т.д.). С экологической точки зрения, ихтиофауна относится к реофильным рыбам (стерлядь, жерех, сом, вырезуб, голавль, усач и т.д.), и лимнофильным рыбам (карп, серебрянный карась, лещ, щука и т.д.).

 В результате контрольных ловов, проведённых Службой Рыбоохраны и научно-исследовательскими организациями Р.М. за последние годы в реке Днестр, были выявлены 48 видов рыб, из которых 17 ценные промысловые и 8 мало-ценные виды, остальные 23 вида рыб не предствляют экономическую ценность.

 По данным исследований за последний 2010 год, видовой состав ихтиофауны «Среднего Днестра» составил: плотва – 39,4%, голавль – 8,8%, елец – 8,8%, подуст – 8,0%; в меньшинстве остаются ценные виды рыб, такие как щука – 1,1%, сом – 1,1%, рыбец – 1,5%. В целом, на этом участке существенно снизилась эффективность нереста из-за гидрологического режима ниже Днестровской ГЭС.

 Ихтиофауна Дубоссарского водохранилища, в основном лимнофильная, преобладают такие виды как: плотва – 23,4%, серебрянный карась – 21,3%, окунь – 19,6%, лещ – 7,5%, толстолобик – 6,7%, судак – 6,6%, карп – 5,2%. На сегоднешний день, Дубоссарское водохранилище это стареющий, сильно заиленный, заросший высшей водной растительностью, водоём. В последние годы происходит снижение биологической продуктивности ихтиоценоза. Признаки зарастания прибрежной зоны и русла реки очень ярко проявляются. В результате работы Новоднестровского гидроузла по данным научно-исследовательских организаций Молдовы, запасы промысловых рыб сократились на 96,0% или в 26 раз, а запасы молоди в 44 раза. Снижение ихтиомассы Среднего и Нижнего Днестра произошло в результате снижения расхода воды в нерестовый период на 200,0 – 400,0 м3/сек, что практически ликвидировало нерестилища фитофильных видов рыб, которые составляют свыше 50% ихтиоценоза по видовой структуре и 90% по численности.

 Нижний бьеф Днестра, это участок водоёма, который в целом используется для нереста проходных рыб из Чёрного Моря, полу-проходных из Днестровского Лимана и туводных видов рыб. Наиболее часто встречаемые виды рыб это - лещ – 19,1%, густера – 15,1%, карась – 10,2%, окунь – 4,2%, судак- 6,8%, карп – 5,5%.

 В результате воздействия работ Днестровского гидроузла и Дубэсарской ГЭС (в настоящий момент в большей мере от работы Днестровского гидроузла) и ряда других факторов произошли серьезные нарушения условий воспроизводства рыб, что привело к снижению биоразнообразия ихтиофауны и резкому сокращению численности популяций рыб. В связи с этим особую важность преобретают исследования современного состояния нерестилищ Среднего и Нижнего Днестра (для рыб с различной экологией размножения) и эффективности их использования производителями, как базис для разработки мер по сохранению биоразнообразия ихтиофауны.

 В связи с этим, учитывая что река Днестр является Трансграничной водной артерией двух государств, Республика Молдова выражает особую озабоченность состоянием рыбных ресурсов бассейна и отмечает, что данная проблема нуждается в проведении конкретных действий по защите и сохранению окружающей природной среды и устойчивому использованию рыбных ресурсов бассейна реки Днестр. Данными действиями являются:

• Создание модели оптимальных попусков воды Новоднестровского гидрокомплекса с учётом потребностей экосистем среднего и нижнего Днестра;
• Разработка совместных программ сотрудничества в области охраны рыбных ресурсов реки Днестр;
• Обмен информацией ихтиологических наблюдений;
• Создание программ по востановлению популяций ценных и находящихся под угрозой изчезновения видов рыб и других водных биологических ресурсов;
• Усиление контроля и повышение активности Рыбоохранных структур в борьбе с браконьерством и другими противоправовыми действиями, влияющими на состояние рыбных ресурсов бассейна реки Днестр.